Îmi plac oamenii naivi. Poate pentru că mă plac pe mine şi uneori sunt naivă. Dar cel mai tare îmi place când cunosc pe cineva mai naiv decât mine. Vorba lui Creangă: "ştiu că sunt prost, dar când mă uit în jur prind curaj".
Eu nu mă prea uit la televizor. Pentru că nu ţin morţiş să prind momentul exact când Moni divorţează de Iri,nu am răbdare să mă uit la telenovele, nici nu mă amuz foarte tare la videoclipurile maneliştilor iar ştirile...well, prefer să aflu rezumatul de la prieteni . Deci... nu.
Dar folosesc televizorul pe post de somnifer. Il pun pe ceva post neutru unde se povesteşte/cântă ceva relaxant sau pe TVR cultural (unde sigur nu sunt talk show-uri "fierbinţi" ) şi adorm. Probabil e ceva chestie freudiană din copilarie, cu mama care nu se obosea să-mi spună poveşti înainte de culcare şi eu am dezvoltat o traumă ce m-a împiedicat să mă dezvolt normal psihico-sexualo-emoţional. Whatever.
Să revenim.
Azi noapte cred că am uitat telecomanda în pat şi în timp ce îmi făceam eu exerciţiile de
Rem fluturând din pupile în toate direcţiile, am antrenat întregul corp în mişcările rapide şi am schimbat posturile din greşeală. Nu ştiu cum îmi funcţionează subconştientul şi nici nu sunt sigură că vreau să aflu, cert este că m-am trezit la 3.30 a.m cu o foame cumplită şi un Cabral cât tot ecranul îmbrăcat într-un tricou pe care scria maaaaaare "CIOARĂ"!
Eram atât de confuză... nu ştiam dacă nebunia temporară a lui Crivăţ e contagioasă, visez, e real, de ce mă uit la Acasa TV, cât e ceasul, cine sunt...unde sunt???? Cam atât de buimacă!!!! Am mâncat ceva, am încercat să procesez informaţia şi să găsesc explicaţii logice. A fost în zadar, evident, aşa că am lăsat-o pe mâine, ca un carpato-danubiano-pontic "vero" ce sunt, am închis TV-ul şi, cu imaginea lui Cabral scrijelită pe retină, mi-am reluat activitatea Rem-ăistică.
***
Eu ştiu despre ce povestesc, dar pun pariu că unii dintre voi nu aveţi idee.
Introducerea asta inutilă era de fapt punctul de plecare pentru o poveste care m-a afectat în ultimele zile, indirect, şi, dacă mă gândesc bine, a zguduit întreaga ţară. Povestea lui Cabral, a rasismului caracteristic românesc şi tragicul destin al fetiţei lui, care trebuie să crească între idioţi. N-aş fi aflat asta dacă numitul Cabral nu era prieten cu Crivăţ, Crivăţ prieten cu mine, şi Crivăţ n-ar fi vrut să plece din ţară, copleşit fiind de mizeriile astea.
Dacă nu ştiţi încă povestea, citiţi-o
aici povestită de Crivăţ. Nici eu n-aş fi putut s-o spun mai bine, plus că el are mai multă empatie, experienţă jurnalicească şi feeling. Sau gugăliţi. E peste tot... Ar fi monoton să v-o mai spun şi eu.
Şi, ca să aveţi imaginea completă, citiţi şi scrisoarea lui Cabral către fiica sa. Foarte, super, mega, giga impresionantă...
Şi acum, că aveţi toate detaliile, să revenim.
***
Mă trezesc dimineaţa mai obosită decât m-am culcat, daaaaar... cu un şir de idei izbitor de clare, vis-a-vis de subiect. Nu mi se întâmplă foarte des să am o imagine clară.
DOF-ul ideilor mele e foarte mic... Tot un blur şi un "out of focus".
Mă aşez pe marginea patului şi mi le derulez cu încetinitorul... să nu ameţesc de atâta claritate.
1. "Florin Petrescu a zis "Dumnezeu nu-i cioară" !" Corect.
Florin Petrescu nu e vocea unei natiuni. Sau a fost proclamat recent şi eu habar nu am??
2. "Suntem o ţară de rasişti." Greşit!
Rasismul e o chestie îngrozitoare. Dar dacă ar exista cu adevărat la scară naţională, iar Cabral nu ar fi fost apreciat la valoarea lui, oare cum ar fi ajuns un om de succes, în Romania?
3. "Suntem o ţară de idioţi." Corect!
Daca am fi o ţară de humanoizi "honoris causa ", super inteligenţi şi culţi, rasă din aceea ariană, cu svastica agăţată deasupra patului pentru noroc şi fericire, oare ce audienţă ar mai fi avut postul Acasa TV??? Eu zic că acei proşti care fac audienţa Acasa TV sunt tot aceia care plătesc salariile celor de acolo. Deci, puţină recunoştinţă celor mulţi şi proşti.
4. E revoltătoare reacţia lui Cristi Brancu şi îngrozitoare afirmaţia lui Petrescu. Corect!
Da, dar publicitatea rezultată din aceste doua chestii e pozitivă, nu??? Şi toată revolta şi reacţiile stârnite sunt bune, clar. Cabral ştie asta. L-am cunoscut, şi părea chiar un om inteligent.
Deci, da... Hai să ne liniştim. Nu toată ţara gândeşte ca unul, hai să nu iscăm o revoluţie din cauza unei furtuni într-un pahar cu apă. E sănătos să reacţionezi la un lucru care nu e ok. Dar să nu dăm proporţii apocaliptice evenimentului.
Cabral va fi ok. Frustrări am avut cu toţii de mici, fie că ne spuneau "aragaz cu patru ochi" (dacă purtam ochelari) sau tocilar sau mai ştiu eu cum... (poate chiar cioară) şi nimeni n-a facut depresie sau a iscat o revoluţie din asta. Peste tot sunt oameni buni şi oameni răi...
Şi vreau să cred că România nu este o ţară de rasişti. Pentru simplul fapt că eu nu cunosc nici unul.
Deci... haideţi să nu emigrăm cu toţii (vă rog eu frumos) din empatie faţă de Cabral. Ii înţeleg frustrarea, dar dacă rămâne singur în ţara asta, fără spectatori şi aplauze, va fi mai rău pentru el.
Şi, sincer, dacă Florin Petrescu ar spune că mama e curvă, aş râde! I wouldn't give a shit! Pentru că nu este un om care să conteze pentru mine şi STIU că nici mama mea nu contează prea mult pentru el.
Chiar aşa... cine-i Florin Petrescu ăsta şi de ce mă trezesc eu noaptea la 3 a.m. cu Cabral purtând un tricou pe care scrie "CIOARĂ" la mine în dormitor???? Uhmm...
Back to confusion!
Tai, tai!
PS: Ia de aici, Cabral... puţină publicitate gratis şi de la mine! Pentru că-ţi place Mitsubishi Colt, supraturezi motorul în viteza I şi eşti chiar deştept! Good for you! Way to go!
