I. Ce mai faci, bunicule?
Ce mai faci, bunicule? întreb omul pe faţa căruia poti citi istoria Munţilor Apuseni.
Răspunde simplu şi scurt: “ia, bine”.
Câţi ani ai, bunicule? ”83”. Dar din ce trăieşti?
"Din ce muncesc” răspunde dârz bunicul.. Te-am văzut cu două vaci. Sunt ale tale?
Răspunde dând afirmativ din cap. Văd că ai pregătit fân pentru ele. Cine îl coseşte?
“Io, cin’ să îl coseasca? Ce aţi adus în pachetele alea?”
Câte ceva de mâncare, haine, fructe, cozonac. “No, bine. Puneţi-le acolo. ”
“No”, spune bunicul dând senzaţia că se grăbeşte. Dar te grăbeşti, bunicule…unde te grăbeşti?
“E…am de lucru şi vacile îmi tremură de frig”.
Bine, bunicule. Îţi dorim sărbători fericite, multă sănătate şi vom reveni cât de curând.
“Mulţămesc, drajilor!” şi a plecat grăbit
Text: CERT Transilvania
Fotografii: Tya Afrim
Comentarii