Treceți la conținutul principal

Unleash the power of your full potential!

CHAMPIONS LEAGUE CFR-Bordeaux
Luci, de data asta I got it right.:)
- am mancat seminte
- am baut bere
- mi-am amintit toate injuraturile in franceza pe care le stiam (noroc ca am citit "Regii blestemati" ca altfel nu aveam "material" ( "Ventre san gris" si "Merde" si "gaina noastra in curtea voastra" si "holly shit " si alte injurii mai mult sau mai putin ortodoxe)
- l-am urat din tot sufletul pe arbitru ( desi is incapabila de ura, am facut eforturi) si toata Elvetia cu bancile ei amenintate de criza financiara dupa meciul asta
- am strigat/cantat pana am ramas fara voce
-mi-am lasat aparatul foto in masina , chestie de care is foarte mandra. Desi la un moment dat un coleg din spate s-a prins ca nu stiam ce sa fac cu mainile asa ca m-am trezit cu un aparat foto in mana si am clicait un pic.
-l-am iubit pe Tony
- am invatat ca Culio a fost nashpa si ar trebui sa paseze mai mult si sa dribleze mai putin
- am invatat refrenele galeriei
- am aruncat chestii pe jos
Bottom line..am priceput ca stadionul nu-i ca la opera si "I went with the flow!"
Si chiar a fost bine. Daca ai o zi in care vrei doar sa "lie down and die" sau iti vizualizezi colegul de birou ca pe un atractiv sac de box cu care vrei sa te joci intruna, nu va taiati venele. Mergeti la un meci de Champions League. Ii o terapie interesanta si chiar functioneaza!
Frustrarile meciului:
- Culio
- faptul ca am intuit perfect scorul dar am gresit echipa
- inca n-am inteles ce-i offside-ul
Aaa...si Petr Cech pierde meci dupa meci. Daca stie cineva adresa lui de mail ,va rog sa mi-o comunicati sa-i trimit poza aia cu mine , ca sigur ii deprimat bietul si de asta tot pierde intruna.
Forta CFR!!!!!!!!!!!!!!!
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Maria - Iubire la 10 ani.

Dialog intre fetita de 10 ani si mama: Mama : Ce s-a mai intamplat astazi la scoala? Fetita : In pauza J.(baietel) mi-a facut semn sa mergem la locul secret. Si, stii, acolo avem noi o cheie secreta imaginara si ne imaginam ca aruncam secretul intr-un loc pe harta si inchidem cu cheia (n.a. la locul secret este o harta). Mama : Si? Fetita : Si sa stii ca J. a spus ca ma place! Mama : Cum asa? Fetita : Pai, mai intai m-a intrebat daca eu il plac pe el. Si...eu am zis incetisor ca da. Si pe urma, daca m-a intrebat el, l-am intrebat si eu daca el ma place pe mine. Si a zis ca da. Si am aruncat fiecare secretul asta in celalalt capat al galaxiei. Mama : Si dupa aceea ce ati mai facut? Fetita : Pai am mai vorbit despre ce mai facem pe acasa. 
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Pierduta. Gasitorului recompensa.

Ce lume, mon cher! Nu mai inteleg nimic, serios! (nu ca as fi inteles vreodata ceva). Eu stiu de cand ma stiu ca am reactii paradoxale. Extraveralul imi provoaca aritmii, calmantele ma agita..etc. Dar asta!? Rasfoiesc veveveul despre simptome de sevraj nicotinic... Absolut toate, dar toate articolele mentioneaza irascibilitatea/agresivitatea ca efect secundar. De cand m-am lasat de fumat parca m-a anesteziat cineva. Sunt moale, fluffy, pasnica, aiurita , aburita si defocusata siiiiiii ... Gooooooooood, nici agresiva in exprimare nu mai pot fi !!!! Mi-a anihilat complet orice urma de incisivitate. E exasperant. Soft, foggy, blurry.. Si dulce. Oh, da...gretos de dulce, la cate cheese cake-uri, baclavale si prajituri ciocolatoase ingerez impreuna cu Ioana, in ultimul timp. Ma vreau inapoi, exact asa cum eram, dar fara viciu! Gasesc tot cheesiness-ul asta dezgustator, inacceptabil, intolerabil, no way, no how, no no no! Daca ma gasiti pe undeva, va rog sa ma returnati mie. Ofer recompensa.
8 comentarii
Citiți mai multe

Weekend cu "surprize"

ACTUL 1: Propunerea indecentă Mă găseşte Groparu împrăstiată în mii de bucăti peste tot prin balcon. Isi aprinde o ţigară, ia o lopată şi ca un gropar cu suflet mare, care este, se apucă meticulos de adunat bucatile. Mă recompune şi propune: "hai cu noi mâine în Retezat la o cabana. Oameni faini, zonă faină...cântăm, bem.". Raspunsul, clasic de om (în)frânt, vine aproape instantaneu: - N-am bani, n-am chef, urăsc drumul ala, n-am nici un fel de resurse uoatsoever. - Mai gandeste-te! Nu costă foarte mult, e doar o căbănuţă, cazarea e rezolvată, plătim doar mancarea. Şi mai mă gândesc....Aşa tentant era să-mi plâng de milă un weekend întreg...Oh, well... De ce să-mi fie bine, când poate să-mi fie rău?? Şi strig: VIIIN!!!! ACTUL 2 Drumul Vineri dupa serviciu l-am agatat pe Mihai de la gara şi am purces spre Hateg cu Gropar şi Bianca, pe drumul meu "preferat". Intregul glob pamantesc ar trebui să stie pana acum cât de tare urăsc ( nu-i chiar ură, e ceva amestecat) ...
2 comentarii
Citiți mai multe