Treceți la conținutul principal

De altii...

Cadere

Antinomic vor apare
Randunele negre-n zare
Care pleaca, pleaca, pleaca
Spre adanca vale seaca.

Nime' urma sa le-o-inghita
Sa le faca sa sughita
Pomenind un nume antic
Creand un nou timp elastic.

Perechi de varcolaci se-ntind
Soarele ca sa-l cuprind'
Nourii si stelele
Se-ntind ca margelele.

Plecand libelule roiuri
Coloreaza-n mii de tonuri
Al padurii verde lac
Unde crengi tacute..tac.

Dispar lacuri, crengi, izvoare
Munti, copaci, focuri din soare
Si dispar de-acum mereu
E apocalipsa
Apocalipsa gandului meu...

Eugen Hoanca 1993

PS:

Dialoage nostalgice
"Tya: salut
Tya:am dat peste niste caiete vechi
Tya: de-ale noastre
Tya: asa m-am distrat
Tya: mai stii poezia aia "Cadere"
Tya: pe care ai scris-o
Eugen: well...mai mult nu
Eugen: era ceva cu "unde ceva tacute...tac"
Tya: daaaaaaaa
Tya: aia
Tya: ii faina
Tya: pot s-o pun pe blog?
Eugen: paaaaai...intai trimite-mi-o si mie sa vad ce naiba am scris pe acolo
Tya: oki
Eugen: nu de alta, dar in google am mai mult chestii serioase.
...
Tya: si apoi..eram copii ce naiba
Tya: ce te astepti?
Eugen: corect, dar daca m-o analiza vreun psiholog si isi da seama ce fucked-up sunt?
Tya: well, we all are
Eugen: no, ok atunci
Tya: da' sa vezi ce ciudat ii feeelingul
Tya: sa citesti ceva scris de tine atunci
Tya: pfaaaaai
....
Eugen: dar am fost creativi, for God's sake
Tya: da, tu erai chiar original
Eugen: azi sa fii creativ inseamna sa ai carduri furate, sa cumperi bmw..
Eugen: e adevarat, e mai practic
Eugen: sincer, la un moment dat o sa imi fac si eu o sectiune pe blog unde sa arunc cateva pagini din vechile mele jurnale
Tya: asta e
Eugen: am eu impresia sau ar putea fi o manea intelectuala?
Tya: ai impresia :))
Eugen: good
Tya: ii foarte tare
...
Eugen : e dulce-dulce
Eugen : si asa eram si noi
Eugen: 19 iulie 1994
Tya: pfaaaaai
Tya: da, eram
Eugen: criminali
Eugen : daca vrei, le scanez si ti le trimit
....
Tya: daca tot am inceput regresia
Eugen: ok
Tya: macar sa o fac ca lumea:))
...
Eugen : kinda miss those times...best times ever
Tya: asa e
Tya: am avut o adolescenta asa faina
Tya: fara mall-uri si gadgeturi
Tya: dar faina
Eugen: da, as trai-o la nesfarsit, daca mi-ar mai permite societatea
Eugen: da
Eugen: fara mobile..
Eugen: stii
Eugen: intr-un fel chiar am facut ceea ce predicai tu
Eugen: Carpe Diem
Tya: daaaa
Eugen: ce inocenti puteam fi
Eugen: eram criminali
Eugen: hiperboring, dupa standardele de azi
Eugen: imi si imaginez un dialog cu un pustan de azi "Si nu aveati iarba? Si nici bere la 2 litri? nici curve? nu tu manele? bleah, boring, bă"
Tya: nu-s toti la fel
Eugen: nu, nu-s
Tya: hai sa nu generalizam
Eugen: dar...e greu sa gasesti unul care sa nu intrebe macar de una din ele
Tya:esti groaznic
Eugen: stiu
Eugen: iar ala e tocilar
Eugen: si se gandeste cum sa prinda o bursa in Anglia
Eugen: asadar....viitor mandru tara noastra are
Eugen: a da, ca si fapt divers: la multi ani de 1 decembrie & stuff
Tya: multumesc la fel
Tya: dar nu sarbatoresc. "

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pierduta. Gasitorului recompensa.

Ce lume, mon cher! Nu mai inteleg nimic, serios! (nu ca as fi inteles vreodata ceva). Eu stiu de cand ma stiu ca am reactii paradoxale. Extraveralul imi provoaca aritmii, calmantele ma agita..etc. Dar asta!? Rasfoiesc veveveul despre simptome de sevraj nicotinic... Absolut toate, dar toate articolele mentioneaza irascibilitatea/agresivitatea ca efect secundar. De cand m-am lasat de fumat parca m-a anesteziat cineva. Sunt moale, fluffy, pasnica, aiurita , aburita si defocusata siiiiiii ... Gooooooooood, nici agresiva in exprimare nu mai pot fi !!!! Mi-a anihilat complet orice urma de incisivitate. E exasperant. Soft, foggy, blurry.. Si dulce. Oh, da...gretos de dulce, la cate cheese cake-uri, baclavale si prajituri ciocolatoase ingerez impreuna cu Ioana, in ultimul timp. Ma vreau inapoi, exact asa cum eram, dar fara viciu! Gasesc tot cheesiness-ul asta dezgustator, inacceptabil, intolerabil, no way, no how, no no no! Daca ma gasiti pe undeva, va rog sa ma returnati mie. Ofer recompensa.

Fetele noastre:)

Hei, domnişoară, wake up and smell the fucking roses!

Zile aiurite la serviciu si o raceală agasantă... Astăzi am simţit de vreo 50 de ori că nu mai fac faţă, dar am reusit să-mi pastrez calmul, cel putin aparent. In traducere liberă am reusit sa nu ţip la nici unul dintre oamenii care m-au "insărcinat" cu "to do" lists interminabile, deadline=ieri. Şi, una peste alta, multe aniversari. Printre care si a mea...se pare că anul asta a ţinut exact 10 zile. Dar nu ma plâng!:P. So, pregătirile de chef... Fug de la serviciu la Kaufland. De obicei urăsc să cumpăr chestii de mancare (şi urasc şi mai tare s-o gătesc), dar dupa o zi lungă şi obositoare chiar nu aveam nici un chef. Cu bombănituri in background, si cu moneda de 50 bani in mână, "împrumut" un cărucior de cumpăraturi( descopar ulterior că e defect- probleme cu direcţia- şi îmi creste frustrarea exponenţial), intru in magazin şi incep să golesc rafturi în grabă, cu o scârbă incomensurabilă. Vreau acasăăăăă!!! Îmi venea să ţip şi să dau din picioare în magaz...