Tokio Hotel

Cam aşa se petrec lucrurile la serviciu, în ultimul timp.
- Nu mă tai cu lama, te rog??
- Ba daaaa, numai dacă ma tai şi tu pe mine!
Si in acest spirit de râsu'-plansu', mai facem un UAT, ne mai trimitem mailuri cu mesaje subliminale:
- "Multumesc pentru ajutor!" a.k.a "Eşti incompetent, dar bine că ai făcut-o tu şi am pe cine sa dau vina!"
-"Cu placere!" a.k.a ( să-ţi fuţi produsul, db-ul, stocatele , rdl-urile şi..nevasta dacă tot esti la capitolul ăsta!)

*****Orice asemanare cu persoane reale e pur întâmplătoare, desigur!********

Deci, da...
Cred că am fost stresată azi pentru ca "m-am râs " enorm si m-am revoltat monstruos.
Încep o polemică cu Bogdan( care e mega stresat în Jakarta) şi o dăm din înjuraturi şi chestii neortodoxe, într-un râs cu lacrimi care nu ajută produsul, dar ne ajută pe noi să ne "comunicăm" mai usor.
Buun..
Ioana mi se imprăştie în mii de bucati de la o romanţa.. O romanţă!?
Ioana e o dură... pâna la romanţe!
Şi fac pauze de ţigări "fictive" mai des decât atunci când fumam. Viata socială e "la apogeu", clar! Şi taskurile, la fel!
Mă concentrez greu, pentru că nu dorm. De vineri.
Tot număr pe degeţele nopţile şi astept s-o iau razna. Adică să mă transform în Calin, care nu doarme de ani de zile...
Ma pipăi periodic să verific dacă sunt "întreagă" sau am devenit "blondă" . Nu, nu-s misogină, nu-l urăsc pe Mozart, nu citesc pe budă, nu am calviţie, nici nu mor de cald la -5 grade Celsius...
Pffffffff...sunt tot eu!
Un pic mai obosită, dar ingrozitor de constientă.
Pentru ca am timp să gandesc. 24 de ore. Să (mă) disec.
Nociv.
Prea mult.
Fumatul mă impiedica să rămân singură cu mine. Mno..acum nu mai e nimic între noi. Şi trebuie să-mi suport tot dialogul interior. Şi alveolele, albastre de atâta oxigen...
Şi să mă plac.
Momentan..alerg. Fug de responsabilitati şi de mine, in Babes.
Şi-mi şochez alveolele cu doze maxime de O2.
Invăt să con/supra-vieţuiesc.:).