Treceți la conținutul principal

Alina Manole - Lună Pătrată

Am fost la concertul ei în Music Pub. A fost frumos. Mai ales că urma să mă operez şi aveam nevoie de ceva să mă relaxeze.
Muzica Alinei mi-a părut..prăfuită. Atâta sensibilitate în secolul ăsta?? Şi se vinde? Hmm, greu de crezut, dar uite că se poate.
Atmosferă caldă, oameni dragi şi veseli, Crivăt m-a "vitaminizat" cu suc de portocale roşii, Groparu' mi-a făcut cadou CD-ul Alinei Manole...
E productiv să fii trist.
Totul a fost atât de drăguţ încât începusem să am dubii serioase dacă nu urmează ceva teribil de rău, conform teoriei mamei mele, care sustine că lucrurile bune ţi se întamplă inainte de moarte...
Până la urmă, Groparu' a avut dreptate. Am supravieţuit operaţiei, iar noi doi vom trăi mult timp dacă teoria mamei e adevărată!;))

Alina Manole- Luna Patrata
Asculta mai multe audio Muzica »


Alina Manole - Cutia Pandorei
Asculta mai multe audio Muzica »

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pierduta. Gasitorului recompensa.

Ce lume, mon cher! Nu mai inteleg nimic, serios! (nu ca as fi inteles vreodata ceva). Eu stiu de cand ma stiu ca am reactii paradoxale. Extraveralul imi provoaca aritmii, calmantele ma agita..etc. Dar asta!? Rasfoiesc veveveul despre simptome de sevraj nicotinic... Absolut toate, dar toate articolele mentioneaza irascibilitatea/agresivitatea ca efect secundar. De cand m-am lasat de fumat parca m-a anesteziat cineva. Sunt moale, fluffy, pasnica, aiurita , aburita si defocusata siiiiiii ... Gooooooooood, nici agresiva in exprimare nu mai pot fi !!!! Mi-a anihilat complet orice urma de incisivitate. E exasperant. Soft, foggy, blurry.. Si dulce. Oh, da...gretos de dulce, la cate cheese cake-uri, baclavale si prajituri ciocolatoase ingerez impreuna cu Ioana, in ultimul timp. Ma vreau inapoi, exact asa cum eram, dar fara viciu! Gasesc tot cheesiness-ul asta dezgustator, inacceptabil, intolerabil, no way, no how, no no no! Daca ma gasiti pe undeva, va rog sa ma returnati mie. Ofer recompensa.

Fetele noastre:)

Hei, domnişoară, wake up and smell the fucking roses!

Zile aiurite la serviciu si o raceală agasantă... Astăzi am simţit de vreo 50 de ori că nu mai fac faţă, dar am reusit să-mi pastrez calmul, cel putin aparent. In traducere liberă am reusit sa nu ţip la nici unul dintre oamenii care m-au "insărcinat" cu "to do" lists interminabile, deadline=ieri. Şi, una peste alta, multe aniversari. Printre care si a mea...se pare că anul asta a ţinut exact 10 zile. Dar nu ma plâng!:P. So, pregătirile de chef... Fug de la serviciu la Kaufland. De obicei urăsc să cumpăr chestii de mancare (şi urasc şi mai tare s-o gătesc), dar dupa o zi lungă şi obositoare chiar nu aveam nici un chef. Cu bombănituri in background, si cu moneda de 50 bani in mână, "împrumut" un cărucior de cumpăraturi( descopar ulterior că e defect- probleme cu direcţia- şi îmi creste frustrarea exponenţial), intru in magazin şi incep să golesc rafturi în grabă, cu o scârbă incomensurabilă. Vreau acasăăăăă!!! Îmi venea să ţip şi să dau din picioare în magaz...