Treceți la conținutul principal

Curatenia de Craciun

Motto:
"Dă ce ai. Pentru unii reprezintă mai mult decat crezi" - Henry Wadsworth Longfellow
Loc:
Satul Plopi din comuna Valea Ierii este un sat idilic pentru cei care se află în trecere. Rupt de lume, inundat de linişte... parcă intri într-un alt tărâm. Am aflat de la Crucea Roşie că, pentru oamenii care trăiesc acolo, realitatea este crudă.
Premisa:
Povesteam într-o zi pe balcon ce trist este că unii copii din satele de munte au renunţat la şcoală pentru că nu au haine groase şi încălţăminte adecvată ca să "pedaleze" atâţia km. Şi aşa s-a născut ideea să-i ajutăm cu ce avem.
Cuprins:
Ne-am deschis sufletul şi apoi dulapurile şi am căutat lucruri inutile pentru noi, dar care fac diferenţa pentru familiile nevoiaşe. Haine groase, rucsaci, rechizite, încălţăminte de iarnă, jucării.
După vreo câteva telefoane şi faxuri ne-am dat seama că nu doar copiii au nevoie de ajutor. Nici părinţii lor şi alţi câţiva bătrâni din sat nu au o situaţie prea roz.  Aşa că am adăugat si nişte bănuţi pentru alimente şi dulciuri.
Acţiunea va avea loc pe 18 decembrie in satul Plopi din comuna Valea Ierii.
Cum puteţi ajuta:
- donând bănuţi  sau alimente (ulei, zahar, orez, cartofi, dulciuri); dacă îmi scrieţi un e-mail vă dau mai multe detalii
- ajutând la distribuirea lor, dacă aveţi o maşină 4X4 şi puteţi veni cu noi în ziua de 18 Dec 2010
Încheiere
Dacă se strâng suficienţi bani, noi sperăm să fie un "happy end".

PS: Aveţi ataşat documentul primit de la Crucea Roşie.

Comentarii

Horatiu Curutiu a spus…
:( am vazut doar acum postarea ta. Puteam sa ajut cu un 4x4.
Tya a spus…
Multumesc mult, Horatiu. Am facut rost de vreo 20. :) A fost ok. Saru'mana pentru intentie si sarbatori fericite!

Postări populare de pe acest blog

Maria - Iubire la 10 ani.

Dialog intre fetita de 10 ani si mama: Mama : Ce s-a mai intamplat astazi la scoala? Fetita : In pauza J.(baietel) mi-a facut semn sa mergem la locul secret. Si, stii, acolo avem noi o cheie secreta imaginara si ne imaginam ca aruncam secretul intr-un loc pe harta si inchidem cu cheia (n.a. la locul secret este o harta). Mama : Si? Fetita : Si sa stii ca J. a spus ca ma place! Mama : Cum asa? Fetita : Pai, mai intai m-a intrebat daca eu il plac pe el. Si...eu am zis incetisor ca da. Si pe urma, daca m-a intrebat el, l-am intrebat si eu daca el ma place pe mine. Si a zis ca da. Si am aruncat fiecare secretul asta in celalalt capat al galaxiei. Mama : Si dupa aceea ce ati mai facut? Fetita : Pai am mai vorbit despre ce mai facem pe acasa. 

Pierduta. Gasitorului recompensa.

Ce lume, mon cher! Nu mai inteleg nimic, serios! (nu ca as fi inteles vreodata ceva). Eu stiu de cand ma stiu ca am reactii paradoxale. Extraveralul imi provoaca aritmii, calmantele ma agita..etc. Dar asta!? Rasfoiesc veveveul despre simptome de sevraj nicotinic... Absolut toate, dar toate articolele mentioneaza irascibilitatea/agresivitatea ca efect secundar. De cand m-am lasat de fumat parca m-a anesteziat cineva. Sunt moale, fluffy, pasnica, aiurita , aburita si defocusata siiiiiii ... Gooooooooood, nici agresiva in exprimare nu mai pot fi !!!! Mi-a anihilat complet orice urma de incisivitate. E exasperant. Soft, foggy, blurry.. Si dulce. Oh, da...gretos de dulce, la cate cheese cake-uri, baclavale si prajituri ciocolatoase ingerez impreuna cu Ioana, in ultimul timp. Ma vreau inapoi, exact asa cum eram, dar fara viciu! Gasesc tot cheesiness-ul asta dezgustator, inacceptabil, intolerabil, no way, no how, no no no! Daca ma gasiti pe undeva, va rog sa ma returnati mie. Ofer recompensa.

Weekend cu "surprize"

ACTUL 1: Propunerea indecentă Mă găseşte Groparu împrăstiată în mii de bucăti peste tot prin balcon. Isi aprinde o ţigară, ia o lopată şi ca un gropar cu suflet mare, care este, se apucă meticulos de adunat bucatile. Mă recompune şi propune: "hai cu noi mâine în Retezat la o cabana. Oameni faini, zonă faină...cântăm, bem.". Raspunsul, clasic de om (în)frânt, vine aproape instantaneu: - N-am bani, n-am chef, urăsc drumul ala, n-am nici un fel de resurse uoatsoever. - Mai gandeste-te! Nu costă foarte mult, e doar o căbănuţă, cazarea e rezolvată, plătim doar mancarea. Şi mai mă gândesc....Aşa tentant era să-mi plâng de milă un weekend întreg...Oh, well... De ce să-mi fie bine, când poate să-mi fie rău?? Şi strig: VIIIN!!!! ACTUL 2 Drumul Vineri dupa serviciu l-am agatat pe Mihai de la gara şi am purces spre Hateg cu Gropar şi Bianca, pe drumul meu "preferat". Intregul glob pamantesc ar trebui să stie pana acum cât de tare urăsc ( nu-i chiar ură, e ceva amestecat) ...