Din ciclul "sa ma rad ..de mine":)

Part I
Ploua..
A plouat. Acum e liniste
Si-i umed amurgul
Firul de iarba
Plantat in coltul gradinii
E crud si ud
Sirenele fabricilor
Sfasie tacerea
Cerului gri
Cu sunetele lor
Prelungi si ascutite
Ca un preludiu
La o inmormantare
Si firul de iarba
Se reface
Dupa bombardamentul molecular
Al ploii.
Verdele-i crud si ud...
Orasul fumega cenusiu...

aprilie 1995:)


Part II

imi simt sufletul
intins
ca albastrul cerului
si greu
ca povara muntilor
pe fruntea pamantului.

imi aud gandurile
vajaind
ca un roi de sageti
ce se implanta
dureros
in carne-mi.

ma dor nerostite
lacrimi
ametitoare vartejuri
ce-mi iau sufletul pe brate
si lasa in urma...
pustiul.

dec 1997:)

Oaza

Ploua cu cenusa peste orasul fumegand de amintiri. Copacii carbonizati au incremenit. Le este teama sa mai creasca. Orice miscare le-ar putea fi fatala,i-ar transforma in carbuni.
Raurile au inghitit atata cenusa incat au inceput sa semene cu lava vulcanilor.
Ma apropii de o impunatoare ruina care mai fumega inca si ma intreb "Liceul, templul adolescentei mele?".
Privesc culorile din jur. Negru-gri..gri-negru..
Incerc sa gasesc o culoare sau macar tonurile predominante.
Privesc departe, in zare. Cerul e negru de fum. In aer inca mai plutesc zdrente cenusii de hartie arsa. Copacii atarna negri, raurile curg gri.
Oare ce nuanta predomina? Ochii ma dor de atata concentrare. Culorile incep sa valureasca, apoi se amesteca din nou. Incep sa nu mai inteleg nimic. M-as intreba unde ma aflu dar singuratatea si pustiul din jurul meu imi cenzureaza gandul.
Trebuie sa caut o oaza! Nu se poate sa nu existe o pata de alb sau verde, sau albastru, pe undeva.
Ma ridic. Piatra inegrita de fum pe care ma asezasem a scos un sunet ciudat.
Ca la un semnal, intreg orasul a inceput sa se tanguie, sa strige dupa ajutor.
Alerg cu mainile apasate pe urechi, cu ochii inchisi.
Trebuie sa gasesc o oaza! Trebuie!
Inaintez cu ochii inchisi. Ma impiedic si ma prabusesc in gol. Cad intr-un somn agonizant.
Ma trezesc cu o durere cumplita de cap, imi apas tare cu mana tamplele...M-as intreba unde ma aflu..dar, imi amintesc.
Privesc in jur. Sunt intr-o gura de mina. in jurul meu muntii de carbuni ma sfidau cu fericirea lor smolita.
In concluzie, si in pamant este la fel.
Atunci am inteles.
Pentru a nu innebuni trebuia sa caut o oaza in negrul pustiu. Am rascolit prin caldele nisipuri cenusii si nu am gasit nimic. Am patruns in maruntaiele Pamantului si nici urma de culoare.
Oaza nu putea fi decat in mine. Stiam ca exista . Eram sigura ca o voi gasi.
Un val de liniste imi inunda fiinta. O liniste care venea ..din mine.
sept 1994:)

PS: si sa mai ziceti ca nu aveam cultul personalitatii de mic copil! It has always been about ME!:))

Aiurea..

So, daca n-as mai scrie despre copii (am primit "reclamatii" ca exagerez), oare ce alte subiecte interesante as avea de sharuit cu voi? Let's see...
Credite, rate intarziate, facturi, criza financiara, salariul care intra in cont si pleaca din cont aproape in acelasi minut, penalizari, service-uri auto cu mecanici jegosi (exceptand baietii de la Mitsu pe care ii iubesc, dar aceea e o alta postare), tanti crizata de la magazinul din colt, deadline-uri, UAT-uri, work request-uri, colegi care vorbesc singuri, un mobil care suna enervant in sala de development, oameni gri, noroi in loc de zapada, frig (din ala urat, citadin... nu frig revigorant de munte), cosuri de gunoi pline de afise electorale, mixed feelings, ceata.
Stiti ceva? Sunt sigura ca pe astea le experimentati si voi in fiecare zi.
Nu aveti nevoie de mine sa va amintesc.
Asa ca o sa va povestesc despre zapada si snowboard si sentimentul de libertate pe care il ai... la munte, cand o sa ma duc. Si despre copii si alte chestii pozitive. Ca pe restul... sunt convinsa ca le stiti pe dinafara.

Viata e simpla!

Azi, Luca a golit tot samponul in chiuveta. Cand l-a intrebat maica-sa de ce a facut-o a spus ca il usturau ochii cand il spala pe par. Si a ascuns forfecuta de unghii pentru ca uraste sa i se taie unghiile. Aaa..si a mai varsat vreo doua sticle de ulei in cosul de gunoi dar asta nu pentru ca ar fi avut o problema, doar asa..pentru hidratarea pielii.;)). So, si-a rezolvat (destul de eficient pentru un copil de 2 ani) cam toate problemele pe care le avea. Simplu, nu?
E ciudat cum stim cand suntem copii ca viata e simpla si uitam pe parcurs chestia asta. Spunem ca ne maturizam si de fapt ne pierdem in detalii, ne complicam inutil, ne savuram depresiile, fobiile si ne plangem mai mult decat actionam. Stim mai multe dar pierdem din vedere esentialul. Viata e simpla..pana si un copil de 2 ani stie asta. Oare de ce ne e noua, oamenilor mari, atat de greu sa ne amintim?:)
Tks, Luca!
ps: photo: Aris- exit, stage right!

Copilarie

Copilaria e...
sa faci caca pe o olita in mijlocul livingului cu doua femei langa tine, sa-i spui uneia "Tu, buburuza citeste-mi o poveste!" si celeilalte "Buburuza, vorbeste cu mine!"(si evident amandoua sa se conformeze) si sa raspunzi cu cel mai raspicat, hotarat, categoric "NU!" pe care l-am auzit vreodata la intrebarea: "Luca, nu te inhiba sa faci caca cu atata lume in jurul tau?"!!!
Ana si povestile ei..






Andrei si ping pong-ul!

Goooooooooooool!!!!!!!!!!!!!



Tania si Luisa


Talk to the hand!

Rimetea Fly Project:))

Poets of the fall-Where Do We Draw the Line

On your palm an endless wonder
Lines that speak the truth without a sound
In your eyes awaits the tireless hunger
Already looks for prey to run down

So why do we keep up this charade
How do we tell apart the time to leave from the time to wait

What does tomorrow want from me
What does it matter what I see
If it can't be my design
Tell me where do we draw the line

The dance of flames and shadows in the street
Make poetry nobody's ever heard
The weight of loneliness stands on your feet
The cage already there around the bird

So why don't we join the masquerade
Before it all falls apart before our love becomes insatiate

What does tomorrow want from me
What does it matter what I see
If I can't choose my own design
Tell me where do we draw the line

Where's the cooling wind
Where's the evergreen field
Where's my mother's open arms
Where's my father lionheart
S'like the sun's gone down
Sleeps in the hallowed ground now
With the autumn's browns leaves
With the one who never grieves

What does tomorrow want from me
What does it matter what I see
If we all walk behind the blind
Tell me where do we draw the line

Whatever tomorrow wants from me
At least I'm here, at least I'm free
Free to choose to see the signs
This is my line

Famous Quotes -geek "banc"

"A neutron goes into a bar and asks the bartender:
- How much is a drink?
And the bartender says:
- For you, there's no charge!"
:))))

PS: tks, Pie!

Unleash the power of your full potential!

CHAMPIONS LEAGUE CFR-Bordeaux
Luci, de data asta I got it right.:)
- am mancat seminte
- am baut bere
- mi-am amintit toate injuraturile in franceza pe care le stiam (noroc ca am citit "Regii blestemati" ca altfel nu aveam "material" ( "Ventre san gris" si "Merde" si "gaina noastra in curtea voastra" si "holly shit " si alte injurii mai mult sau mai putin ortodoxe)
- l-am urat din tot sufletul pe arbitru ( desi is incapabila de ura, am facut eforturi) si toata Elvetia cu bancile ei amenintate de criza financiara dupa meciul asta
- am strigat/cantat pana am ramas fara voce
-mi-am lasat aparatul foto in masina , chestie de care is foarte mandra. Desi la un moment dat un coleg din spate s-a prins ca nu stiam ce sa fac cu mainile asa ca m-am trezit cu un aparat foto in mana si am clicait un pic.
-l-am iubit pe Tony
- am invatat ca Culio a fost nashpa si ar trebui sa paseze mai mult si sa dribleze mai putin
- am invatat refrenele galeriei
- am aruncat chestii pe jos
Bottom line..am priceput ca stadionul nu-i ca la opera si "I went with the flow!"
Si chiar a fost bine. Daca ai o zi in care vrei doar sa "lie down and die" sau iti vizualizezi colegul de birou ca pe un atractiv sac de box cu care vrei sa te joci intruna, nu va taiati venele. Mergeti la un meci de Champions League. Ii o terapie interesanta si chiar functioneaza!
Frustrarile meciului:
- Culio
- faptul ca am intuit perfect scorul dar am gresit echipa
- inca n-am inteles ce-i offside-ul
Aaa...si Petr Cech pierde meci dupa meci. Daca stie cineva adresa lui de mail ,va rog sa mi-o comunicati sa-i trimit poza aia cu mine , ca sigur ii deprimat bietul si de asta tot pierde intruna.
Forta CFR!!!!!!!!!!!!!!!

Maramures-part 1: Mi-e toamna.

:)